Expoziție Mira Marincaș și Ritli Robert „Dialogul Melian” la Galeria de Artă din Satu Mare
Miercuri, 08.07.2026, ora 17.00, la Galeria de Artă din Satu Mare, se va desfășura vernisajul expoziției „Dialogul Melian”.
„Dialogul” plastic dintre fotografiile artistei dr. Mira Marincaș din Cluj Napoca și lucrările graficianului Ritli Robert din Carei, transpune în contemporaneitate realități sociale și aspecte atemporale ale condiției umane, demonstrând caracterul ciclic al istoriei și existenței.
În deschidere vor lua cuvântul Csata Hermina, Președinta Filialei UAPR Cluj Napoca și curatorul expoziției Cristina Sabău-Trifu, Președinta Filialei UAPR Satu Mare.
Dialogul Melian
Aici se desfășoară un dialog, însă nu între părți egale.
Personajele Mirei Marincaș par sparte în nenumărate fragmente. Personalități fragile, suspendate undeva între memorie și dispariție. Figurile sale ne privesc direct, purtând în ele straturi de experiență, vulnerabilitate și suferință tăcută. Roșul recurent nu este doar o culoare. Este culoarea sângelui, a expunerii, a rănilor care rămân vizibile. Aceste personaje sunt victime ale realității însăși, oameni modelați și răniți de ciocnirile dintre viață, istorie și împrejurări.
În lucrările lui Ritli Róbert, individul pare deja absorbit de mecanism. Lumea sa este populată de executanții unei mașinării crude a războiului, forme umane transformate în instrumente ale puterii. Ei se mișcă asemenea unor extensii ale unui sistem din care au dispărut îndoiala, empatia și conștiința. Omul devine aici o funcție, o rotiță într-un mecanism mai mare decât el.
Titlul face trimitere la Dialogul Melian din Antichitate, unde cei slabi se confruntă cu cei puternici și descoperă că dreptatea ocupă un loc infim în limbajul puterii. În această expoziție însă, dialogul nu se poartă prin cuvinte. El se desfășoară între două condiții umane. De o parte se află omul rănit, fragmentat, dar încă capabil să simtă. De cealaltă parte se află mecanismul, eficient, necruțător și golit de interioritate.
Expoziția nu vorbește doar despre război, ci despre fragilitatea condiției umane ori de câte ori puterea începe să își facă auzită vocea. Victima și executantul nu sunt simple opuse. Ele reprezintă cele două poli ale aceleiași tragedii: momentul în care personalitatea este sfărâmată sau transformată într-un instrument aflat în slujba unei forțe mai mari decât sine. Expoziția explorează tocmai acest spațiu neliniștitor, aflat între omul rănit de realitate și omul devenit unealta ei.